Articole adăugate recent

Deși gazul radioactiv este prezent în toate locuințele, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că poate fi o cauză a cancerului pulmonar. De aceea, în România, cercetătorii clujeni au lucrat la o aparatură pentru a determina concentrațiile de radon.

„Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu care e generat de uraniu. Uraniul se transformă în radiu, iar acesta în radon. Uraniul se găseşte peste tot, există şi în unghia noastră o mică cantitate de uraniu, dar acolo unde e acumulat în cantităţi mari avem zăcăminte de uraniu. Uraniu există în sol pentru că solul e format din roci care conţin uraniu. Solul conţine uraniu, radiu şi degajă radon. În 4 zile radonul dispare, dar este produs tot timpul în sol, acesta fiind principala sursă de radon din locuinţe”, spune profesorul Cosma.

OMS a ajuns la o concluzie înfiorătoare: „Nu există o limită de concentraţie a radonului sub care expunerea nu prezintă niciun risc. Chiar şi concentraţii scăzute de radon se pot duce la o creştere uşoară a riscului de cancer pulmonar”

 Concentraţia de la care încep problemele este de 100 de unităţi de Radon/m3 de aer. „OMS precizează că riscul incidenţei cancerului de plămâni cauzat de radonul rezidenţial creşte cu 10% la 100 de unităţi de radon pe metru cub de aer”, precizează cercetătoarea Alexandra Cucoş de la Centrul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

  „Impactul expunerii la radonul de interior asupra sănătăţii publice a fost estimat în România la 1.500-1.800 de decese anual prin cancer pulmonar cauzat de radon, reprezentând un procent de 7-25% din totalul deceselor prin cancer pulmonar în funcţie de regiune”, afirma Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară.

În cca. 6 % din suprafaţa România (împărţită în celule de 10 x10 kilometri), concentraţia depăşeşte pragul de 300 de unităţi. Restul suprafeţei se încadrează între 100 şi 300 de unităţi de radon pe metru cub de aer. Cifrele folosite de Centrul Comun de Cercetare se bazează pe rezultatele Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care a elaborat o hartă de radon în 16 judeţe din Transilvania ale cărei rezultate finale vor fi publice la sfârşitul anului.

Mulți se întreabă cum putem  scăpa de radon.   Trebuie știut faptul că mari concentraţii de radon sunt la case sau la parterul blocurilor. Primul lucru care trebuie făcut este determinarea concentraţiei de radon din locuinţă. Centrul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai dispune de aparatură în acest sens. De asemenea, există în comerţ diferite aparate care măsoară concentrația de radon din aer.

În condiţiile în care concentraţia de radon este mare (OMS consideră concentraţia de 300 unităţi pe metru cub de aer concentraţia la care trebuie acţionat) se pot lua mai multe măsuri.

„Cea mai eficientă metodă este instalarea sub podeaua casei a unui sistem de conducte de drenare. Sistemul e complicat pentru că trebuie să strici podeaua. Pe unele aparate de aer condiţionat scrie că elimină radonul, dar am verificat la producători şi nu au filtru de radon.

Centrul a aplicat pentru un proiect european de realizare a unui sistem de ventilaţie inovativ, eficient energetic şi la un preţ rezonabil care să elimine radonul şi celelalte gaze vicioase din locuinţe”, arăta profesorul Cosma.

„Echipa proiectului, care se ocupă de implementarea programului, roagă populaţia interesată să ne contacteze la datele de contact de pe paginile web: http://radon.com.ro/?page_id=5  si www.irart.ro . Putem transmite individual detectori pentru monitorizarea nivelului de radon în locuinţă, precum şi detalii despre protocolul de măsurare, prelevarea detectorilor, ambalarea corectă într-un plic cu filtru anti-radon, şi transportul în siguranţă (stocarea într-un alt spaţiu poate afecta acurateţea mǎsurǎtorilor) către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nuclearǎ pentru procesare şi analizǎ”, spun reprezentanţii Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

„Putem acorda gratuit un număr limitat de detectori  (50 de detectori, deci 50 de cetăţeni şi case beneficiari), deoarece suntem în etapa finală a proiectului şi resursele logistice au fost deja epuizate”, declara cercetătoarea Alexandra Cucoş.

Dacă cererile vor depăşi posibilităţile proiectului, cercetătorii clujeni precizează: „Suplimentar, dar şi pentru cei care nu locuiesc în zonele de Centru şi Nord-Vest ale României, putem oferi servicii privind testarea standard de 90 de zile a nivelului de radon din aerul din interiorul locuinţei/ clădirii la un cost de 100 de lei. Pentru alte masuratori suplimentare în sol şi apă rugăm cetăţenii interesati să ne contacteze pentru stabilirea unoor costuri”.

Cercetătorii susţin că „este în desfăşurare în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, până la sfarsitul anului 2016, un proiect de cercetare privind Harta de Radon în Centrul, Vestul şi Nord-Vestul României. Programul se bazează pe măsurarea acestui gaz, RADON, în locuinţe, prin amplasarea unor detectori ce integrează cantitatea de radon pe o perioada de 3 – 4 luni, respectiv, prin măsurători complementare la faţa locului a conţinutului de radon din sol şi din apa potabilă.

Unul din rezultatele proiectului va consta într-o hartă tridimensională de radon (rezidenţial, sol şi apă) care va fi transmisă autorităţilor locale şi va fi utilă atât pentru populaţie, cât şi pentru industria de construcţii în vederea aplicării, din timp, a unor măsuri eficiente şi ieftine în cazul construcţiilor noi pentru reducerea riscului de cancer pulmonar”.

 Pentru celelalte zone alte ţării profesorul Cosma arată că „In prezent suntem in contact cu autoritatea nucleara din Romania responsabila cu radioprotectia (CNCAN) pentru a extinde pentru tot teritoriul tarii cartarea radonului, astfel ca pana pe la mijlocul anului 2018, Romania sa posede harta completa de radon, asa cum cere Directiva Euratom 59/2013. Conform acestei Directive, pana in 2018 fiecare tara membra UE are obligatia de a prezenta o situație concreta privind masurile luate legat de creșterea protecției populației împotriva expunerii la radiația naturala si artificiala. In ce priveste expunerea la radon, Directiva sus-mentionata prevede instituirea unui PLAN NATIONAL DE RADON pentru evaluarea si micsorarea riscului cauzat de expunerea la radon in locuinte si cladiri publice”

Sursa: adevarul.ro



Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Tu ce vezi? Psihologii afirmă că doar o minte de GENIU sesizează că în imagine nu este o broască
loading...

NU RATA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here