Articole adăugate recent

Gradul de autosuficienţă pentru ouăle de consum în piaţa internă este de 105,2%, ceea ce înseamnă că pe piaţă sunt cu 5,2% mai multe ouă produse la intern decât necesarul de consum. Dacă adăugăm şi importurile, ajungem la o suprasaturație mult mai mare a pieţei”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele UCPR, Ilie Van, conform gandul.info.

Preţul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie-iunie 2016, în România, a fost de 0,24 lei/ou, timp în care preţul mediu al ouălor la poarta fermei în aceeaşi perioadă, în UE, a fost de 0,32 lei/ou.

Potrivit UCPR, „principalul exportator de ouă către România este Polonia (82% din total importuri), iar preţul oului la poarta fermei în Polonia în perioada ianuarie-iunie 2016 a fost de 0,35 lei/ou”. Dar „preţul mediu de import ouă din Polonia a fost de 0,28 lei/ou şi ofertele de ouă din Polonia din perioada primăvară-vară au ajuns chiar la 0,15 lei/ou”. Preţul la poarta fermei nu include costurile cu sortarea, ambalarea şi transportul.

Deşi preţul la poarta fermei în România este printre cele mai mici din UE, mult sub media UE, iar preţul mediu la poarta fermei în Polonia este cel mai mare din UE, mult peste media UE, preţul mediu al ouălor care se comercializează din Polonia pe piaţa României este de 80% din preţul mediu intern din Polonia. Unele oferte ajung chiar la 50% din preţul mediu intern la poarta fermei în Polonia”, arată UCPR.

În consecinţă, crescătorii de păsări din România „protestează ferm faţă de concurenţa neloială cu ouă din Polonia şi solicită autorităţilor abilitate din România să notifice Polonia şi Comisia Europeană, întrucât acest fenomen duce la falimentul fermelor din România”.

Deşi România produce ouă peste necesarul de consum intern, consumatorilor li se oferă pe piaţă ouă cu prospeţime îndoielnică, aduse din import, în schimbul ouălor proaspete din producţie internă”, menționează organizația.

Totodată, Adunarea Generală a UCPR informează consumatorii că în conformitate cu legislaţia UE, privind trasabilitatea ouălor, toţi fermierii din UE au obligaţia să marcheze pe coaja oului, în ferma de origine, a unui cod alfa numeric. Acest cod este format astfel: prima cifră reprezintă sistemul de creştere, următoarele două litere, ţara de origine (RO), următoarele două litere judeţul, iar ultimele trei cifre codul fermei. În plus faţă de codul alfa numeric, fermierii din România au decis să marcheze voluntar, o dată cu marcarea acestui cod şi ddm (data durabilităţii minime), astfel România este singura ţară din Europa care marchează ddm-ul pe coaja oului. (Citește aici ce semnificație au cifrele stampilate pe ouăle din comert).

Atenţionăm consumatorii că, obligatoriu codul alfa numeric şi ddm-ul trebuie să fie scrise cu cerneală de aceeaşi culoare sau nuanţă a aceleiași culori, asta însemnând că au fost marcate în acelaşi moment. În situaţia în care în comerţ se găsesc ouă cu cele două marcaje scrise cu cerneală de culoare sau nuanţă diferite, asta înseamnă că prospeţimea ouălor este suspectă, întrucât marcajul ddm-ului este făcut în România în funcţie de interese”, arată reprezentanții crescătorilor de păsări.



Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Atitudinea unei copile de 15 ani în fața morții a înlăcrimat o țară întreagă! Testamentul sfâşietor al Teodorei, fiică de preot, învinsă de cancer după doi ani de suferință
loading...

NU RATA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here