Cum ar putea fi ucis definitiv noul coronavirus

0

Articole adăugate recent

Ingineria genetică ar putea pune capăt pandemiei, însă există şi riscuri pe care nimeni nu şi le asumă. Octavian Voiculescu, cercetător român la Cambridge, doctor în embriologie moleculară şi genetică, explică ce putem folosi în lupta cu virusul şi unde se află linia roşie peste care oamenii de ştiinţă nu pot trece.

Experţi din lumea întreagă lucrează la un super vaccin care ar urma să neutralizeze orice variantă a SARS-CoV-2 şi din întreaga familie a coronavirusurilor, inclusiv pe cele care vor apărea pe viitor. Bătălia se dă în special în SUA şi Marea Britanie, unde specialiştii au anunţat deja că lucrează la o nouă generaţie de vaccinuri. Octavian Voiculescu cercetător român la Universitatea Cambridge, doctor în embriologie moleculară şi genetică, a explicat cum ar putea să acţioneze aceste vaccinuri.

„În prezent se lucrează la vaccinuri care ar acţiona nu atât asupra proteinei Spike, cât asupra unor părţi din virus care muteaza mai încet şi care în teorie ar putea fi ţinta unor vaccinuri mai generale. Adică ştim acum, ne-am uitat la mii de variante de virus şi ştim care sunt proteinele virale care nu se schimbă. Există şi ideea de a face vaccinuri care ţintesc acele porţiuni din virus care muteaza mai încet şi care sunt prezente în mai toate variantele de virus.

Asta ar face un vaccin care să fie eficace împotriva mai multor variante de virus”, spune expertul. O altă variantă pentru a pune capăt pandemiei este ingineria genetică. Deşi poate să sune aparent SF, oamenii de ştiinţă ar avea capacitatea să „fabrice” o nouă variantă de coronavirus, prin editare genetică, mult mai infecţioasă, dar inofensivă, care să le elimine pe celelalte, dar nimeni nu se încumetă să facă asta.

Linia roşie de care oamenii de ştiinţă nu pot trece

„Nu poţi să prevezi ce efecte poate avea un virus artificial, chiar dacă el e conceput să îţi rezolve o mică problemă acum. Aşa, la scară mare, SARS-CoV-2 nu este cine ştie ce, nu e prima infecţie zoonotică cu care ne am ales. Nu e cine ştie ce infecţie, nu e ca ciuma bubonică. E complet neetic la momentul acesta şi motivul e că nu poţi să ştii ce ar face acel virus artificial, dacă mutează.

Nu ai nicio siguranţă că nu se va întâmpla lucrul ăsta, oricât de improbabil pare pe hârtie. Dar dacă se întâmplă, nu îşi poate asuma nimeni responsabilitatea asta. Tehnic sigur că se poate. Şi nu e deloc SF. Dar unu – nu prea există o siguranţă că o să dea o imunitate atât de bună împotriva virusului pe care vrei să-l elimini. Virusul pe care vrei să-l elimini nu avem nicio garanţie că nu o să evolueze şi el şi nu o să producă variante care vor fi mai puţin sensibile la imunitatea pe care ar da-o virusul artificial.

Doi la mână, ecologia, inclusiv ecologia virală, nu e deloc o ştiinţă virală. Nu îţi garantează nimeni că merge pe atât de simplu”, spune Voiculescu. Pe de altă parte, ingineria genetică le-ar permite oamenilor de ştiinţă să acţioneze direct asupra organismului uman, transoformânu-ne în fiinţe invulnerabile în faţa unor virusuri sau bacterii. Aici a fost trecută deja linia roşie şi există un precedent, după ce un savant chinez a editat genetic doi gemeni pe care i-a făcut să fie rezistenţi la virusul HIV.

Deşi omul de ştiinţă se aştepta să fie elogiat şi să devină un model, din motive de etică a fost repudiat, iar întreaga comunitate ştiinţifică i-a întors spatele. „Sigur că putem face inginerie genetică şi la om. Nu sunt multe gene umane care sunt implicate în povestea asta. E implicată gena pentru receptorul ACE 2. În rest, virusul ştim că interacţionează cu gene umane. Din câte ştim, virusul se bazează pe produsul unei gene umane. Receptorul acesta ACE2, odată ce a intrat nu mai interacţionează, îşi vede de treaba lui.

Ribozomii transcriu ARN-ul viral, aşa cum transcriu orice ARN mesager, se asamblează folosind componente cu totul generice ale unei celule umane. Deci nu prea poţi să ataci acolo. Singurul lucru pe care poţi să-l ataci ar fi gena pentru receptorul prin care virusul pătrunde în celulă. E un receptor de angiotensină şi în mod natural are de a face cu reglarea tensiunii arteriale. E rolul principal, dar mai are şi alte roluri, iar dacă umbli la ea nu ştii ce faci, că începi să modifici sistemul de reglare a tensiunii, dilatarea vaselor şi aşa mai departe. Intri în nişte chestii complicate pe care nu le poţi controla. În plus, are şi alte efecte fiindcă receptorul asta nu se ocupă numai de asta. Deci nu poţi să modifici doar de dragul de a nu mai intra virusul, rişti să dereglezi lucruri mult mai complicate”, mai spune Voiculescu.

Până când vom avea o nouă generaţie de vaccinuri sau cel puţin unele adaptate în totalitate la tulpina Omicron, soluţiile rămân aceleaşi: vaccinarea şi respectarea unui set de reguli deja binecunoscute pentru a preveni infectarea. De altfel, ultimele studii arată că doza booster, cea de-a treia de vaccin, oferă în continuare protecţie în faţa formelor grave de COVID-19. Acesta este mesajul lui Octavian Voiculescu, care subliniază că doar prin vaccinarea populaţiei vom reuşi să evităm noi valuri catastrofale precum valul 4, ultimul şi cel mai puternic cu care s-a confruntat România

Citeste mai mult pe adevărul.ro


Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Până când să mai suportăm? Semnați aici pentru ieftinirea adausului comercial la carburanți

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here