Articole adăugate recent

O monarhie modernă, constituţională, de tip nou ar fi fost vitală pentru România. Emil Hurezeanu, scriitor, publicist şi analist politic, a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei  r/News că „10 mai este o dată respectată şi evocată istoric cu mult respect”, subliniind că a fost “Ziua naţională a României, în cea mai bună perioadă a ei”.

Totodată, el afirmă că „regatul a fost paradigma, formatul prin care România a cunoscut cea mai bună, mai sincronă – cu Europa – dezvoltare a sa, din toate punctele de vedere. De aceea, analistul politic consideră că ar fi fost bine, la o regândire a Constituţiei, monarhiei să i se dea o şansă în dezbatere.Am putea avea mai multe zile naţionale, cum există în alte ţări

Referindu-se la sărbătoarea de 10 mai, Emil Hurezeanu afirmă:

emil-hurezeanu

„Este o sărbătoare evocată, pentru că avem şansa asta istorică pe care nu o preţuim prea mult am senzaţia, de a-l avea pe Regele Mihai, ultimul monah constituţional al României, un mare personaj istoric european, încă între noi. Faptul că el există induce în continuare sentimentul monarhic, atât cât e el, să nu ne facem iluzii, cantitativ nu e prea mare, dar în orice caz are un sens al calităţii istoriei noastre, al celei mai bune istorii pe care am avut-o. 10 mai este deci o dată respectată şi evocată istoric cu mult respect, apoi a fost Ziua Naţională a României în cea mai bună perioadă a ei, 83 de ani de monarhie şi nu se uită asta.”

„Apoi 1 decembrie nu a fost alegerea cea mai inspirată, pentru că s-a făcut într-un climat confruntaţional, într-un climat încărcat, în 1990. Este o zi importantă pentru românii din Transilvania, este o zi care polarizează şi este o zi naţională la începutul iernii, cu lapoviţă şi noroi în cel mai bun caz. O paradă şi o huiduială în plus la Alba Iulia nu-i schimbă mult sensul. Se degradează această zi prin experienţele noastre în ultimii 20 şi de ani ne-am dat seama că e o sărbătoare cu anasâna, nu s-a transformat dintr-o sărbătoare naţională, constituţională, într-o sărbătoare naţională naturalizată a poporului, asumată. Am putea proceda cum fac ungurii, care au multe zile naţionale, şi 24 ianuarie, şi 1 decembrie au marile lor merite, dar am fi putut să ne gândim cu mai multă recunoştinţă şi la 23 august nu chiar ca zi naţională, dar a fost o zi importantă, a fost prea repede aruncată la coş. Mă întreb dacă 10 mai ar putea fi o întoarcere, 10 mai ar putea fi un simbol deasupra calendarului comemorativ, deasupra calendarului cu ceremonii, dorobanţi, ceea ce şi este într-un fel.”

Comunismul nu a fost îndepărtat decât prin reprezentaţii de vârf ai lui în ’89

În opinia analistului politic, România se află într-o situaţie paradoxală generată de faptul că şi-a menţinut structurile după 1990.

„După cum bine ştim, comunismul nu a fost îndepărtat decât prin reprezentaţii de vârf ai lui în ’89. Au rămas eşaloanele de infrastructură a regimului comunist. În Armată, în Securitate, şi-au formulat altfel rolurile din Securitate în economie, din PCR în alte partide sau în ONG-uri. Atunci nu s-a discutat, ne-am pripit, am venit cu o Constituţie care are multe defecte care a înghiţit Republica prea repede pe nemâncate, am optat pentru a treia republică. Am avut o primă republică în 47, a doua republică în ’65, când din România Populară am ajuns la România Socialistă. Am avut a treia republică în ’91, a treia Constituţie republicană, modificată în 2003, cu destule îmbunătăţiri, mai ales de origine franceză, dar, cum spunea cineva, o Constituţie care voia să-l facă imposibil pe Ceauşescu, să-i bareze calea lui Ceauşescu, în caz că voia să se întoarcă, Ceauşescu simbolic, nu fantoma lui, şi, în acelaşi timp, să-l ţină suficient timp de Iliescu până se stabilizează puterea. Or, se vede că au fost mari probleme în această Constituţie. Ce s-a întâmplat asta-vară, conflictul, referendumul ţin de fapt de viciile de structură ale sistemului constituţional care nu dau nici destulă putere preşedintelui, dar nici suficientă putere Parlamentului şi le întărâtă unul împotriva celuilalt, în loc să asigure un fel de concordie.”

Monarhia nu a mai încăput pe nicăieri, deşi ar fi trebuit să fie prima adusă în discuţie după îndepărtarea comunismului

„Poate ar fi fost normal că monarhia să facă obiectul unei dezbateri în aşa fel încât fiind ultima formă constituţională legală şi legitimă până în 1947. Ar fi trebuit să fie prima adusă în discuţie după îndepărtarea comunismului.”

„Monarhia nu a mai încăput pe nicăieri, Regele s-a transformat într-un personaj izgonit care, culmea, a fost integrat în mod civil prin redarea paşaportului de către Ion Iliescu.”

Nu am vrut să optăm la timp pentru calităţile inconfundabile ale unei monarhii moderne, constituţionale. Acum nu mai sunt şanse.

„Regele, cu o realitate care nu are de a face cu puterea în stat, ci cu ponderea lui istorică, chiar dacă omul a fost în viaţă, este foarte în vârstă, absenţa unor urmaşi foarte marcanţi să-i semene şi indolenţa noastră se combină cu viciile republicii. Nu am vrut să optăm la timp pentru calităţile inconfundabile ale unei monarhii moderne, constituţionale, de tip nou, ne-am obişnuit prea repede cu viciile republicii. Aici suntem. Poate nu ar fi fost rău, acum nu cred că mai sunt şanse, ar fi fost bine poate că la o revedere a Constituţiei sau la o regândire a Constituţiei, monarhiei să i se dea o şansă în dezbatere. Bănuiesc că şi starea de fapt şi starea de drept s-au încetăţenit atât de mult, încât propunerea mea nu ar mai întruni nici un fel de adeziune, ca să zic aşa.Regele Mihai a oferit o lecţie de politeţe, de blândeţe, de nobleţe prin discursul său susţinut în Parlament. Am fost marcat de tremurul mâinilor sale şi m-am întrebat: România, chiar dacă tremură, nu poate tremura şi cu demnitate? Da, vă dau dreptate. Regele e un personaj cu o tărie indiscutabilă, care ţine de trecutul, de semnificaţii ale metarealităţii, ale istoriei decât ale prezentului.”

„Discursul Regelui din Parlament este unul dintre cele mai interesante şi mai importante acte politice, declaraţii politice ale perioadei moderne. Este un discurs de empatie pentru români, de înţelegere, în mijlocul crizei, a fenomenelor politice, de menajare a asperităţilor, de respectare a instituțiilor care chiar l-au izgonit, dar, în măsura în care le cere mai mult, de punere în valoare a rolului Armatei, a rolului oamenilor care îşi fac bine profesia. Sfârşitul acestui discurs este monumental şi tulburător, pentru că este esenţa marii noastre probleme, el spune “nu uitaţi pe România am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”.

Citeşte întreg interviul pe r/News.



Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Apa de aur de la Maieru, un dar de la Dumnezeu! Oameni din toată țara vin să își ia apă, iar localnicii o trimit copiilor din străinătate pe microbuze
loading...

NU RATA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here