Acum 50 de ani, era descoperit fluviul subteran de sub Dobrogea, care curge invers decât apele obișnuite, de la vale la deal. Localnicii din Constanţa au acum la robinet o apă fosilă, pură, veche de 23.000 de ani.

Oamenii au văzut apa cum ţâşneşte din pământ, ca o fântână arteziană, de câte ori s-au făcut foraje, şi în apropiere de lacul Siutghiol, lângă staţiunea Mamaia, şi la Medgidia, Lazu, la Eforie sau Mangalia.

Primele foraje, în căutarea apei subterane, le-a făcut o firmă belgiană, în 1897, aproape de oraşul Constanţa, în zona Caragea-Dermen. Apa a fost găsită la 35 de metri adâncime. Au mai fost săpate puţuri şi în anul1927. Pe atunci, numai centrul oraşului Constanţa avea apă, prin conducte, datorită forajelor. Dar legenda aşa-zisului râu subteran s-a născut abia când conducerea comunistă a decis construirea canalului Dunăre-Marea Neagră.

Inginerul constănţean Nicolae Pitu a „bătut ţăruşul”, cum se exprimă el, la 90% din puţurile săpate în acest judeţ.

„Noţiunea de fluviu subteran este eronată”, spunea inginerul, care în 1981 şi-a dat teza de doctorat în domeniul apelor subterane din Dobrogea. La începutul anilor ’50 se lucra la prima variantă a canalului Dunăre-Marea Neagră, care trecea pe lângă lacul Siutghiol. În zona lacului lucra un maistru-şef de sondă, care a văzut, alături de colegii săi, cum din pământ a țâșnit dintr-odată o arteziană.

Maistrul a trimis apoi informaţii la un ziar, despre ceea ce el credea că este un râu subteran. Informaţia s-a tot „rostogolit”, până când s-a creat ipoteza că râul ar fi venit pe sub pământ tocmai din Munţii Vrancei. Adică râul curgea de la deal la vale, ca orice apă de suprafaţă. Cu toate că specialiştii ştiu că apele subterane au cu totul alte legi de curgere.

Unii au considerat că ar trebui construită o hidrocentrală. Liderii Partidului Comunist din România au discutat la Comitetul Central. S-a format imediat o comisie care a plecat la Constanţa. S-au făcut şedinţe cu diverşi experţi, inclusiv cei care lucrau la canalul Dunăre-Marea Neagră.

La una din aceste şedinţe a participat şi inginerul Nicolae Pitu. Discuţiile n-au fost prea lungi, pentru că lumea s-a lămurit repede despre ce e vorba cu adevărat.
„S-a lămurit de atunci problema, că nu e vorba de nici un râu subteran, ci de un acvifer”, zicea inginerul. Cu cât treceau anii şi se făceau alte foraje în Dobrogea, iar apa ţâşnea cu putere în diverse colţuri ale judeţului Constanţa, cu atât oamenii reluau fantezista teorie.

Chiar şi în anul 2011 s-a vorbit de râul subteran, când locuitorii comunei Siliştea, aflată în partea de est a judeţului Constanţa, au amintit de apa care a ţâşnit cu putere din pământ, în urma unui foraj mai vechi. Apa este bună pentru irigarea culturilor agricole.

Citește mai mult la:secretulcunoasterii.ro



Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Atenționare InfoCons: Pericolul din pastilele de supt împotriva răcelii şi gripei. Puteți găsi și 18 E-uri într-un comprimat
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here