Articole adăugate recent

La sfârșitul anilor ’60, gripa din Hong Kong făcea ravagii în întreaga lume, amintește Wall Street Journal, într-un articol amplu, în care notează că atunci nu au fost luate măsuri severe de limitare a răspândirii virusului. Boala a fost eradicată abia după ce a fost descoperit un vaccin.

Specialiştii spun că gripa din Hong Kong, numită aşa de la primul caz descoperit în colonia britanică de atunci, era mai puțin letală decât Covid-19, dar se pare că s-a răspândit în același mod. La fel ca acum, virusul a plecat din oraşul chinez Wuhan. În cele din urmă a ucis peste un milion de oameni, 10% fiind din SUA. Guvernele și mass-media nu au solicitat restricții asupra vieții publice și activității economice. Virusul a fost lăsat să circule până când a fost descoperit un vaccin. Acest lucru este în contrast total cu deciziile luate astăzi, când aproape toate ţările s-au concentrat pe izolarea populaţiei şi protejarea vieţii individuale în detrimentul perturbărilor economice şi sociale.

Virusul a lovit în două valuri

În anii 1968-70, ştirile despre gripa din Hong Kong erau puţine, presa axându-se pe alte evenimente, cum ar fi debarcarea pe Lună, războiul din Vietnam, revolta mișcărilor pentru drepturile civile, protestele studenților și revoluția sexuală. Fără breaking news-uri, internet şi social media, anxietatea publică nu era la nivelul de astăzi. Iar politicienii nu au avut o presiune atât de mare ca acum şi nu au fost nevoiţi să ia măsuri severe Susan Craddock, profesor la Universitatea din Minnesota: Gripa din Hong Kong, cauzată de tulpina H3N2 a virusului, a venit în două valuri, al doilea mult mai mortal decât primul. Un vaccin a fost dezvoltat relativ repede, dar nu a fost disponibil pe scară largă înainte ca boala să fi atins cel de-al doilea maxim în majoritatea țărilor. Epidemiologii avertizează acum că acest model ar putea fi repetat cu noul coronavirus, cu un al doilea vârf în această iarnă, când este puțin probabil ca lumea să aibă un vaccin.

Dar de această dată, guvernele și societățile au răspuns mult diferit decât au făcut-o la sfârșitul anilor ’60. Chiar dacă evenimentele erau cel puţin la fel de cutremurătoare ca acum. În Berlin, cadavrele au fost depozitate în tunelurile de la metrou pentru că nu mai aveau loc la morgă. Jumătate din populaţia activă din multe zone ale Franţei a avut nevoie de tratament, iar spitalele londoneze au fost copleşite de numărul cazurilor. În multe ţări, gunoierii au fost nevoiţi să îngroape morţii în lipsa antreprenorilor de pompe funebre. Mai multe şcoli au fost închise, dar nu preventiv ca acum, ci din cauză că profesorii s-au îmbolnăvit. În mai puțin de doi ani, peste 30.000 de oameni au murit în Franța și Marea Britanie și până la 60.000 în ambele părți ale Germaniei divizate, conform estimărilor.

De ce lumea a reacţionat diferit

Pierre Dellamonica, un medic francez care și-a început cariera în 1969, crede că oamenii acceptau moartea mai uşor în acea perioadă, chiar dacă spitalele erau pline de bolnavi şi mureau mulţi copii şi bătrâni, potrivit The Wall Street Journal. Cu acest lucru este de acord şi Malte Thiessen, un istoric german specializat în pandemii. Astăzi, progresul medical a sporit speranța de viață. În timp ce a sporit sentimentul securității oamenilor, acest progres a redus acceptarea publicului de boală și moarte. Malte Thiessen, istoric german: Speranța de viață la sfârşitul anilor 60 era mult mai mică decât cea de astăzi, iar boli precum poliomelita, difteria, rujeola sau tuberculoza făceau parte din viața de zi cu zi. Mulți medici și epidemiologi văd abordarea de astăzi, cu accent pe salvarea vieții și protejarea celor mai vulnerabili, ca un progres. Doar Suedia a copiat modelul din 1968. Johan Giesecke a fost epidemiolog-şef al Suediei în perioada 1995-2005. El crede că măsurile severe de astăzi sunt contraproductive, deoarece ratele mortalității vor crește din nou imediat ce vor fi ridicate, forțând noi perioade de izolare.

De aceea, Suedia a adoptat o abordare asemănătoare cu cea utilizată în timpul gripei din Hong Kong. Autoritățile nu au comandat închiderea magazinelor, restaurantelor sau birourilor, lăsând virusul să se răspândească în rândul populației. Astăzi, Suedia are printre cele mai mari rate de decese cauzate de Covid-19 ca procent din populație. Giesecke este contrazis de profesorul Yaneer Bar-Yam, un fizician din New York care a prezis pandemia coronavirusului după focarul din China. Acesta spune că reducerea numărului de decese nu este doar o obligaţie morală, ci va preveni, de asemenea, o deteriorare economică mai mare. Bar-Yam spune că pandemia din 1968 ar fi trebuit să fie un avertisment pentru guvernele de astăzi pentru a fi mai bine pregătite și gata să acționeze mult mai repede. În doar 4 luni, coronavirusul a ucis peste 200.000 de oameni din întreaga lume, înregistrându-se aproape 3 milioane de cazuri la nivel mondial

Citeşte întreaga ştire: Gripa uitată din 1968. Lecțiile învățate după ce o pandemie similară cu cea de astăzi a ucis un milion de oameni



Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Medicii din linia întâi, cu demisiile pe masă:„Intri dimineaţă în spital şi mai ieşi a doua zi la prânz“
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here