Articole adăugate recent

Medicina de precizie presupune personalizarea actului medical şi abordarea bazată pe ştiinţă, păreriştii din zona medicală fiind dăunători sănătăţii, atrag atenţia medicii specialişti. Stilul de viaţă este responsabil pentru 70% din bolile de care suferim şi sfârşim, restul îl reprezintă predispoziţiile genetice şi accidentele.

Organismul uman este un mecanism fiziologic complex, care funcţionează pe baza unor procese biochimice, dotat fiind cu organe care au funcţii specifice. Astfel, rinichii, pielea, ficatul, colonul au rol în detoxificarea fiziologică a organismului uman. În rest, curele cu sucuri, apă, plante introduse prin toate orificiile, tincturi şi amestecuri miraculoase, nu au nici o relevanţă ştiinţifică. În marea lor majoritate, sunt elemente de marketing pur, iar acest lucru îl spune un medic deschis către orice poate face bine oamenilor, dar având la bază cercetarea ştiinţifică, precizează medicul Florin Bălănică.

Compulsia în alimentaţie este o realitate

Specialistul explică ce trebuie să schimbăm în stilul de viaţă pentru a ne menţine sănătatea.

Managementul greutăţii prin nutriţie adaptată. Ce mâncăm, reprezintă cea mai la îndemână formă de sănătate. Din păcate, mâncăm după gust şi mai puţin după nutrient, dar suntem în progres, iar acest lucru îl constat la pacienţii mei. Este important să măsurăm parametrii corporali săptămânal, adică raportul muşchi, oase, apă, grăsime şi grăsime pe organele interne. Proporţia corectă grăsime versus muşchi şi apă, în favoarea celor din urmă, înseamnă sănătate, tonus şi energie.

Mişcare funcţională şi managementul posturii, adică mişcare adaptată şi care nu face rău, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi şi seniori. Mişcarea funcţională este o combinaţie de gimnastică, kinetoterapie, mişcare cu greutatea propriului corp şi mişcare cu aparate. Postura corectă porneşte de la muşcătura fiziologică şi călcătura corectă.

Managementul stresului, mâncatului compulsiv şi identificarea tipului de mâncător. Stresul ne afectează, emoţional dar şi fizic, modul de a mânca şi nu numai. Compulsia în alimentaţie este o realitate, mâncăm de multe ori fără să ne fie foame, la ore nepotrivite, mâncarea fiind atât premiu, cât şi pedeapsă. Totodată, identificarea tipologiei de mâncător este un prim pas în controlul greutăţii.

Integrarea socială sau grupul social din care fac parte reprezintă mediul care afectează obiceiurile individuale. Omul este un animal social, influenţat de mediul social şi din păcate mediul din România şi nu numai este unul obezogen, care favorizează nesănătatea, adaugă medicul. Nu este uşor să ne integrăm în societate şi să rămânem sănătoşi, dar se poate. Stilul de viaţă sănătos este important, la îndemână, chiar dacă noi credităm medicina ca fiind cea care ne dă buline sau ne supune unor investigaţii pretenţioase.

Omul modern trăieşte fastlife
. Excesul alimentar care caracterizează perioada Sărbătorilor ne fac să îngroşăm mai apoi rândurile din faţa farmaciilor sau ne înghesuim în camera de gardă a spitalelor de urgenţă. Mâncăm şi bem de parcă ar fi ultimele sărbători pe care le prindem în viaţă, sau se vor termina cârnaţii şi vinul din toata lumea. Nu avem măsură şi dăm vina pe obiceiuri, frumoase de altfel, dar care nu se mai adaptează cu fiziologia omului modern. Am reţinut din ceea ce făceau bunicii noştri numai chiolhanul, uitând că ei aveau bunul simţ şi cumpătarea omului simplu, munceau ceea ce consumau, adaptau alimentaţia perioadelor anului şi ritmului zi/noapte. Iar dacă mă întrebaţi dacă aveau cunoştinţe de nutriţie, vă răspund că nu, nu aveau. Dar aveau repere, obişnuinţe şi tradiţii adaptate. În ziua de astăzi, omul modern a pierdut adaptarea la mediu şi trăieşte “fastlife“ totul fiind pe repede înainte. Astfel trăim repede şi puţin, conform statisticilor internaţionale, dar nu trăim de fapt, ci existăm în ritmul turmei.

Sărbătorile fac parte din viaţa noastră şi trebuie să le gestionăm fără a pierde din vedere sănătatea. Astfel, mâncăm trei mese principale pe zi şi două gustări; consumăm produsele împărţit pe mese şi zile, nu toate la aceeaşi masă; nu mâncăm şi bem în acelaşi timp, lăsăm să treacă minimum o oră după masă pentru un pahar cu vin sec. Cantitatea maximă de alcool/zi este de 2 pahare de vin sec, sau tărie. Gustările probiotice, adică lactate fermentate şi degresate sunt şi ele indicate. Zeama de varză este bogată în probiotice, enzime şi minerale – pacienţii cu patologii cardiovasculare cum ar fi hipertensiunea arterială trebuie să evite alimentele sărate.
Ce se mai adaugă? Ne hidratăm bine, 1,5-2 litri de apă pe zi; consumăm fructe sărace în zaharuri în prima parte a zilei – kiwi, ananas, măr verde; încercăm să nu depăşim ora 20.00 cu ultima masă a zilei şi facem mişcare în fiecare zi, nutriţia este contabilitate simplă, cât intră şi cât iese din punct de vedere energetic

Citeste mai mult: adevarul.ro



Vă așteptam și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


RECOMANDARE
Bătaie de joc. Restaurantul lui Liviu Dragnea din Turnu Măgurele servea mâncare expirată persoanelor aflate în carantină
loading...

1 COMENTARIU

  1. Pe vremuri am avut o data pe saptamina carne la masa, in rest, numai legume si paste. Am fost fit, nu am avut probleme de tensiune sau colesterol. Acum?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here